Avantaje si dezavantaje la un deck pe terasa

Deck-ul este un tip de pardoseala flotanta special conceputa pentru exterior, fabricata dintr-un material rezistent la trafic si intemperii. Sub forma unor sipci si scanduri, cele mai utilizate deck-uri pentru cladirile rezidentiale sunt fabricate din lemn sau din material compozit alcatuit dintr-un amestec din fibre lemn cu pasta de plastic, cu denumirea comerciala “wpc”. Termenul “deck” se traduce din limba engleza cu “punte” si nu se refera la dusumeaua clasica folosita de regula la interioare.

Ideea utilizarii sistemului de deck pe terase inca din anii 1980 este venita de la puntea vapoarelor. Acolo puntea clasica era formata din dulapi din lemn fixati pe traverse avand o inclinatie pentru scurgerea apelor si era etansata la imbinari cu smoala sau rasina pentru a preveni infiltratiile in incaperi. Puntea ce acoperea compartimentele navei avea rol de element de structura si sustinea activitatea oamenilor pe platforma. Asa ca deck-ul de lemn din zilele noastre este denumit si pardoseala din lemn de vapor. Navele moderne au platforma metalica acoperita cu solutii de etansare peste care se aseaza pardoseala flotanta ca niste gratare ce permit apei sa se scurga pe dedesubt. Nu exista balti de apa la vedere sau riscul sa stea mobilierul de terasa in umezeala pentru ca lichidul se duce pe dedesubt unde exista o panta si se dreneaza prin gurile de evacuare pluviala.

Pardoseala din lemn de exterior in zilele noastre se gaseste fie tratat sintetic (chimic) sau modificat termic (in cuptoare cu aburi) imbunatatind proprietatile de conservare; se poate folosi deasemeni si pardoseala din lemn netratat de esenta tare care dupa instalare se va acoperi cu un strat de suprafata cu lac lucios de protectie sau se folosesc uleiuri vegetale impregnante (saturator de lemn), repetandu-se operatiunea odata la unul sau cativa ani, pentru a incetini degradarea data de umiditate, caldura, trafic sau termite (carii sau insecte care se hranesc cu lemnul). Uleiurile care intra in profunzime ajuta materialul si confera suprafetei un aspect mat, insa toate aceste solutii trebuiesc reaplicate periodic pe un lemn (tratat sau netratat) pentru a-i prelungi durata de viata. Lemnul ca material are un aspect natural si nobil punand in valoare finisaje de calitate, iar ca proprietati este antiderapant si nu se incinge la caldura excesiva.

Pardoseala din wpc este conceputa atat din punct de vedere al reducerii consumului de lemn in stare bruta dar si al durabilitatii mult mai mari a acesteia, neavand nevoie de intretinere periodica. Se fabrica in diverse nuante de culori si pot fi asigurate diferite modele datorita materialului compozit de inchegare. Acest tip de deck insa nu poate fi reconditionat sau revigorat in caz de uzura, oricum isi pastreaza nuanta indiferent de vreme, dar accidentele de ciobire, zgariere sau spargere pot fi mai evidente decat la un material plin cum este lemnul.

La terasele de pe acoperis si parter cu suficient spatiu, deck-ul se asorteaza foarte bine cu mobilierul de terasa cum ar fi canapele, banci, mese sau eventual pergole pentru a controla lumina si caldura. Terasele pot fi circulabile pentru relaxare, bucatarie de vara, incurajand stilul de viata cu activitati in aer liber. Fiind montat pe o structura pentru planeitate si stabilitate, spatiul de sub deck poate ascunde cabluri, tevi, spoturi luminoase sau se poate creea un design cu joc de lumini.

Montajul deck-ului poate fi facut cu posibilitate de reglaj pe inaltime cu ajutorul unor piedestaluri filetante din plastic dur numite si ploturi reglabile sau suporturi de pavaj. Acestea au baza circulara mai larga asa incat sa nu puna presiune pe hidroizolatia terasei si sa imparta sarcina pe o suprafata mai mare. Avantajul este ca poate fi pus drept la boloboc fara sa copieze suportul in panta, eliminand astfel efectul de inclinatie. Acest efect vizual este mult mai placut decat o pardoseala inclinata si stramba, plus ca atunci cand avem acolo o masa, obiectele se pot rostogoli.

Asezarea deck-ului pe terase se face numai pe o suprafata hidroizolata corect realizata de firma cu raspundere a garantiei si calitatii. Aceasta regula este pentru a evita neplacerile infiltratiei si implicit demontarea deck-ului, refacerea hidroizolatiei si repunerea deck-ului. In schimb, o terasa circulabila sau un balcon acoperit cu sapa plus gresie se confrunta cu problema desfacerii placilor lipite dupa o perioada de timp. Inlocuirea unei singure placi crapate sau desfacerea locala a sapei poate compromite hidroizolatia. La o problema de infiltratie este dificil de gasit cauza si aproape imposibil de reparat local sub gresie fara a recurge in cele din urma la reparatia “capitala”. Deck-ul insa poate fi montat si remontat in cazuri de defecte ale hidroizolatiei si vulcanizata local membrana acolo unde este problema de infiltratie. Gresia nu ofera acest beneficiu ci un morman de moloz rezultat din decopertare care este urmata de refacerea integrala a izolatiei.

La terase trebuie respectat un prag la usa intre pardoseala de afara si cea din interior inca la faza de proiectare si constructie. De cele mai multe ori cand se ajunge la montarea gresiei, pardoseala de afara se ridica la acelasi nivel sau mai sus fata de parchetul din interior, problema fiind ca usa este singura care face separarea. Nivelul placarii nu trebuie sa ajunga pana la tocul usii pentru ca asa pot sa apara problemele. Cand se face hidroizolatia, nivelul membranei ramane mai jos de tamplarie, loc lasat pentru sapa si gresie, care in functie de grosime, se poate ridica pana la nivelul usii. Dar cu ajutorul acestui deck nu se mai pune problema ca apa poate sa se infiltreze pe sub usa chiar daca deck-ul ajunge pana la nivelul tocului de jos al usii, pentru ca apa se dreneaza pe dedesubt fara sa creeze presiune acolo. In aceasta idee, panta de scurgere poate fi data chiar mai mare decat standardul 1:100cm pentru asigurarea unei rapiditati a scurgerii.

detaliu prag usa cu hidroizolatie si pardoseala

Posibil dezavantaj. Chiar daca acel spatiu este in permanenta ventilat si nu va exista umezeala excesiva sub pardoseala (asa cum se intampla la sapa cu gresia care sta in permanenta umeda, de unde si acele pete de saruri minerale care mustesc la imbinari), un mic dezavantaj pe care unii clienti l-au mentionat este acela ca se aduna mizerie, praf sau resturi de firimituri sub dusumea care se transforma in strat subtire de mazga si care poate colmata drenarea apei. Din cauza aceasta poate sa apara mici balti de apa si muschi cu miros specific. Insa acest lucru poate fi evitat prin verificarea periodica a gurilor de scurgere care sunt pozitionate in dreptul unor capace lasate in pardoseala. Deasemeni se mai pot pierde mici obiecte care patrund printre rosturile traverselor, sau copiii mai scapa jucarioare, fiind incomod de umblat pe dedesupt.

Ca o concluzie, chiar daca este mai scumpa decat pardoseala lipita, pardoseala flotanta ofera avantaje nete de functionalitate precum si un efect vizual placut sau o personalizare rustica a acoperisului. Nu in ultimul rand, refacerea unui acoperis cu deck se poate face fara deseuri, doar punand un nou strat de hidroizolatie si repune la loc pardoseala, fie intr-o noua forma de asezare sau revigorata cu nuante noi de culoare.