Acoperisurile ori terasele sunt elemente ale constructiilor care nu trebuie sa retina apa provenita din precipitatii, aceastea trebuie evacuate eficient si la timp atat de pe suprafetele expuse cat si din coloane pluviale sau jgheaburi. Orice infundare a receptorilor sau blocare a traseului apei poate conduce la posibile infiltratii si la aparitia unor probleme care se vor tine lant pana la remediere.
Daca hidroizolatia acoperisului este buna, panta de scurgere este corespunzatoare si receptoarele pluviale sunt corect dimensionate atunci apa nu ar trebui sa creeze probleme. In situatia in care apar evenimente neprevazute, cu precipitatii abundente, este bine sa existe si masuri de prevenire a daunelor. Aceasta responsabilitate apartine atat constructorului in faza elaborare cat si a proprietarului care ia in primire imobilul.
Pe langa calitatea stratului de hidroizolatie la terasa care trebuie sa faca fata ca o bariera puternica de protectie la situatiile de inundare sau stagnare a apei, o masura de preventie este existenta parafrunzarelor, a cosurilor de frunze.
Montate in dreptul gurilor de evacuare, acestea au rolul filtrarii resturilor aduse de pasari pe acoperis (crengute, oase, nuci) si a frunzelor uscate in special toamna, care ajung pe terase aduse de vant, toate acestea riscand, in combinatie cu praful din atmosfera depus, sa colmateze receptoarele. In lipsa acestor accesorii, orice obiect strain poate ajunge in coloana pluviala si sa se blocheze pe traseu. Existenta lor pe acoperis nu ne scuteste insa de eventuale probleme daca aceste parafrunzare nu sunt verificate in fiecare an pentru mentenanta, pentru pozitia lor in gura de scurgere, curatarea lor de frunze si praf inchegat, sau la nevoie inlocuirea lor cu alta solutie eficienta.
Obturarea parafrunzarelor – partial sau total – duce la evacuare lenta si cresterea nivelului de apa pe terase care, daca nu se scurge incet, poate sa balteasca luni sau ani pana la evaporare sau sesizare atunci cand apar primele semne de infiltratii in cazul unei hidroizolatii deteriorate. In astfel de cazuri, orice masura luata pentru evacuarea apei trebuie facuta cu grija si gradual astfel incat inlaturarea dopului sa nu puna presiune mare pe coloana cat sa provoace dislocari ale tubulaturii.
Unde este nevoie, in special in zone cu multa vegetatie, se poate aduce si monta la scurgere un cos suplimentar de protectie asemenea unui mic camin metalic cu capac de vizitare care este prevazut cu perforatii pe toate partile astfel incat apa sa fie evacuata pe cele patru laturi ale cutiei. Aceste piese pot fi de mare ajutor si foarte importante care sa previna riscurile colapsarii hidroizolatiei.
A doua masura de preventie a inundarii terasei este existenta suficienta a receptoarelor conectate la canalizare sau a unor deversoare de urgenta (numite si de prea plin), asemenea unor tevi lasate libere cu iesirea in afara acoperisului care sa previna cresterea excesiva a nivelului apei. Aceasta masura este buna pentru cei care stau cu casa langa padure sau cei care uita sa mai urce pe acoperis, poate din cauza accesului greu si riscant in lipsa unei scari. Apa remanenta pe terasa poate face probleme de greutate statica pentru structura, in special daca aceasta este din lemn, sau daca exista perforatii sau fisuri ale hidroizolatiei unde umiditatea din infiltratie se va simti la interior, atat in aer cat si pe perete.
Apelati intodeauna la aplicatori care se ocupa profesional de acoperisuri si ofera solutii de hidroizolatii sau recomandari tehnice corecte pentru stoparea eficienta a infiltratiilor in incaperile locuintei.
