Care este diferenta intre cantitatea de apa provenita din precipitatii si umezeala provenita din lichefierea vaporilor sau transpiratie.
Orice pata de apa, care poate apare intr-o incapere la nivel de pereti sau tavan, alarmeaza desigur pe cei direct afectati. Este un fenomen natural care surprinde in cele mai neasteptate momente si creaza discomfort, de aceea cauza o vom discuta prin analizarea de la caz la caz a factorilor ce produc efectele, plecand de la nivelul acoperisului terasa sau balcon.
Infiltratiile se evidentiaza prin faptul ca apar imediat atunci cand ploua sau la cateva zile de la ploaie, umezeala putand sa apara pe:
- zone perforate ale planseului (guri scurgere, aerisiri, fisuri) urmata de exfolierea si caderea tencuielii;
- zone de pardoseala din dreptul unui balcon sau terasa circulabila de unde rezulta umflarea parchetului;
- zone de fatada sau perete interior atunci cand exista pierderi la racordul gurilor de scurgere tip gargui cu burlanul, prin cedarea garniturilor sau dislocarea la inghet, mufarea fiind in interiorul termsistemului.
Infiltratia directa are aspectul unor prelingeri de apa de sus pana jos sau, in cazul celor mai vechi, depuneri calcaroase de la apa stagnata in structura betonului. Cauza fireasca poate fi lipsa sau cedarea hidroizolatiei, urcarea membranei pe perete insuficient sau deloc, conexiunea defectuoasa intre receptor si membrana de impermeabilizare; nu in ultimul rand, apa se poate infiltra si prin alte zone decat cele hidroizolate, astfel se va verifica starea fatadei, zone ale usilor, glafurilor, ferestrelor.
Condensul apare de regula pe perete sau tavan sub forma unei pete uniforme de umezeala proaspata, transpiratie cu picaturi multe atarnand de tavan, sau igrasie cand problema este mai veche: nu tot timpul cand afara sunt precipitatii si nu tot timpul cand sunt diferente bruste de temperatura. Umiditatea formata sugereaza o ventilatie slaba a camerei iar vaporii provin din activitati zilnice precum gatit, spalat, plante de interior. Solutia cea mai buna este termoizolarea constructiei pentru eliminarea puntilor termice de transmitere a racelii, respectiv mentinerea unei incaperi aerisite. Umezeala apare de obicei pe:
- zona grinzilor reci de beton, pereti exteriori de baie si bucatarie
- zona tevilor de aerisire din baie sau bucatarie, prin care trece aer cald
- zona coloanei pluviale care preia apa rece de ploaie si trece prin zona incalzita
- zone unde poate patrunde direct aer rece (usi, ferestre, uneori amplasate langa calorifer)
Fenomenul de umezire, condens sau chiar mucegai pe unele zone de tavan sau rigips poate sa apara si cand constructia este proaspat finalizata ori se lucreaza la tencuieli interioare; o explicatie este ca planseul si peretii constructiei nu sunt suficient de uscati sau nu au au avut timp sa se usuce. Acest fenomen poate fi influentat de faptul ca intreaga cladire este anvelopata cu izolatie, umezeala din structura tinde sa migreze iar vaporii din materialele pe baza de apa folosite la interior condenseaza pe suprafetele reci. Acest fenomen dispare treptat in timpul anotimpului cald cand incaperile vor fi aerisite si umezeala se va evapora. In astfel de cazuri, daca nu este urgenta finalizarea constructiei pe timp de iarna, se poate amana continuarea lucrarilor pana la eliminarea in mod natural a umezelii din turnare, zidire si tenculaia.
Studiu de caz. # Un caz aparte de fenomen de condens constatat la un bloc de locuinte cu apartamente a fost dupa ce beneficiarul a procedat printr-o firma de hidroizolatii la decopertarea partiala terasei pana la sapa (aprox. 5 cm de smoala turnata si membrana bituminoasa) si anveloparea cu 1-2 straturi noi de membrana. Condensul a inceput sa apara la schimbarea anotimpului fara ca afara sa existe precipitatii. Consideram ca, prin aceasta subtiere a stratului izolant fara a completa cu cel putin aceeasi grosime de termoizolatie si hidroizolatie, temperatura geroasa a creat petele uniforme de umezeala prin condensare in contact cu temperatura calda din apartamentul de la ultimul etaj. Nu in ultimul rand, ferestrele termopan inchise etans pot influenta consistenta aerului, fiind singurele zone de ventilatie pe unde mai poate sa se aeriseasca incaperea.
# Un alt caz de condens si transpiratie a tavanului a fost constatat la o casa in constructie intr-o iarna cu ger constant de cateva zile de -20*C. Terasa a fost inchisa toamna cu straturile de membrana bituminoasa si 20cm de placi polistiren izolante termic, insa constructia nu a fost inchisa cu termosistem de fatada si ferestre. Explicatia noastra este ca termoizolatia planseului pe exterior asigura o temperatura constanta dintr-o parte a betonului iar la schimbarea brusca a temperaturii din cladire, tavanul s-a umezit si au aparut broboane de apa. Umezeala va disparea pentru ca aerul circula in incapere; la fel va disparea si umezeala dinspre terasa, de sub bariera de vapori (care protejeaza polistirenul de umezeala) prin faptul ca membrana bituminoasa are rol si de difuzie iar vaporii vor comunica cu exteriorul in zona aticurilor sau deflectoarelor.
